Tu

Creatura de romantioasa pulbere
Lasa-ma sa te framant incet
Sa-ti beau asteptarile
Si sa ma-nchin fetei tale de marmura
Nicand mai dulce n-a fost licoarea
si mai straluce fericirea
Am sorbit cu nesat si nici ca voi opri
acest izvor de beatitudine
Binecuvantata fie asteptarea
Caci meritata acum e clipa
Suspendata intre cele 2 lumi
Si pururea ramasa
Gratie divinei fortune.

Reverie

De-ar fi sa bat cararea
cea mai lunga
Cu spini, nisipuri nestatornice
si amagiri nemiloase
As zambi la gandul fugar
Caci tu ma vei astepta
la neasteptatu-i sfarsit
Si nu m-ar durea arsita
si vantul n-ar inaspri,
cum si frigul n-ar musca
pentru ca tu
le-ai indulci
veninul.

Si fata-ti plina de de lumina
m-ar acompania-n intuneric
Si atingerea ta calda
mi-ar obloji ranile
Si buza ta fina
ar turna scumpa licoare
S-apoi uita-voi de peregrinare
si imbratisarea ta
m-ar pierde pe vecie..

Pace

Multumescu-ti soare
caci mi-ai adus lumina
Si pentru ca mi-ai cantat
despre iubire si despre iertare
O viata noua mi-ai aratat
si odata cu ea
Linistea s-a asternut
Iar vechile cautari
Si-au gasit sfarsitul
Si numai pace
caci razboiul
si-a scurs ultima picatura...

Tristete

In suspinul negru si rece
Adesea regasesc mirare
Si cantul trist far' de lumina
Incarcerat atat de adanc
Nu e speranta ci doar uitare
Ascunsa de vazul lumii si de al meu
Intuneric greu si dens
Lucid dar mort
Pentru ca simtirea parasit-acest turn alb
Paserile ce cantau
Seninul cer si infinitul soare
Adanca mare si brunul pamant
Nu mai soptesc soapte de miere
Si nici nu mai tresar la pas
Doar zbucium si o lacrima
Dar care cuprinde toata amaraciunea
si sarea ce s-a varsat
De atata timp...

Incanta-ma macar o data
Si un suras lasa-voi
La poarta ta de amnezie.