Masca

Masca

miercuri, 16 noiembrie 2011

Flacara

Roata mare, ce te invarti
si schimbi frumosul cu urat
si fericirea cu tristete
ca ma apoi sa le intorci
Ti-nchin lacrimi crude
ce dor caci izvor nu mai e
As vrea sa te cuprind
Si sa iti trimit un gand in vant
Pe aripile unui nor molatec
Sa te aline si sa iti incante zilele
In pustiu un strigat mut
Plang si ferestrele
Peretii s-au topit
E doar ceara
Si flacara tot mai arde...

Dragul meu

De ce alergi asa?
Picioarele se impiedica
si echilibrul se pierde
Ridica-ti privirea
Priveste-ma in fata
Si zi-mi cuvintele
ce-s pe buze
Rosteste-le cu dulceata-ti propie
Nu-mi ascunde nimic
si dezveleste pietrele
caci misterul lor nu mai e necesar
Culca o palma sub obraz
si odihneste-ti buzele
pe ale mele
Presand caci asteptate erau
Mana mea cautand-o pe a ta
Si fiece deget tandru atingand
pe celalalt
Piele ce simt
Confort
Esti dragul meu
Si tot mi-esti drag...

Prima noapte de razboi

Cum intunericul dispare
si lasa loc luminii
si roua hraneste frunza,
zapada ghiocelul
si suflul tau inima mea
Incerc sa astup
imensitatea ce ai lasat-o
si care ma absoarbe
din interior
ca o gaura neagra
Simt cum ma topesc
si cum fiecare molecula
zoreste in alta directie
nespunandu-i celeilalte
Fug toate
Eu nu mai sunt
decat un camp de batalie
unde cel care a pierdut
sunt eu...

Natura

Panza de paianjen
ce ma sugrumi acum
simt cum e
din ce in ce
mai greu
sa respir
si cum viata se scurge
incet
din mine
Si arde
pe masura
ce picura
inafara mea
Pamantul inghitind
fiecare strop
se bucura si infloreste
iar eu ma vestejesc
si ma usuc
insa natura
a castigat...

Ultima noapte de dragoste

Sculptat in abanos si
margarit, tu portelan,
prea tandru sa fi soare
si prea vivace pentru o luna
Ritmul lent al muzicii ma poarta
departe
Acolo plutesc
si esti
si tu
Se imbina armonios
si se arcuiesc
spiritele
Savuroasa muza,
Ma alinti
Viori si harpe imi gadila urechile,
satin pe pielea-mi se plimba
si cald e in odaia mea
Frumosul simt cum infloreste
si binecuvantata is
Un vis
O clipa de tihna si miere,
apoi iar
sar in valtoare...

Rasaritul

Cuvantare ce te prinzi in zbor,
cum te inalti
si te aprinzi toata,
cu aripi usoare de zefir
lipicioase din cauza zaharului.
Cum se arata si apoi dispare
cu urme de albastrele
si toporasi in urma-i.
Auriu si rosu aprins e rasaritul,
violet turbat si portocaliu inmiresmat.
Feerie si incantare,
difuz si mult prea confuz,
sunt eu
cand te privesc...

Utopic

Iasomie si petale de flori albe.
Canta un greiaras un molcom scartait,
noaptea vine si apoi dimineata
si vin toate cu clinchete de clopotei.
Miere pe scoarta de copac,
liniste in poiana,
iar imbratisarea lanului
aduce mirosul de iarba verde proaspata.
Frumusetea inconjoara
si planete se aliniaza,
armonie si muzica ingerilor
si pentru clipe doar pace
si frimituri de utopic...

Pacat

Fapta cruda si marsava,
venita din adancurile fierbinti,
impletita in suvoaie de pofta.
Cum te scurgi in vine
si cuprinzi si preajma si purtator...
E raul intruchipat
sau doar natura lucrurilor?
Atat de natural
sau atat de viciat...
Cum gusti din scoarta-i zemoasa
si doare, urla harpele
si vazduhul se intuneca,
dar trupeasca e carapacea
si din pacat ne-am nascut
meniti a ne intoarce
la el...
Sfortari colosale,
ce ar putea construi
noi piramide
iar in final
Repetitiv
Pacat...

Fapta

Rece, inghetat, aproape irespirabil,
frumoasa intindere cu solzii tai de gheata,
te calc si iti simt marmora.
Cand apropii obrazul aspretea il taie
Incolacindu-se ca un sarpe,
caldura incepe sa isi faca locul.
Arde in mii de de vapai,
ce freamata in batai de fluturi,
ce-si iau zborul,
purtand departe dorinta de a deveni
si dorul de mai mult.
Aplaudand o ramasita de ratiune
pierduta intr-un noiman
de alte ganduri,
contrazicand natura
si aducand visul
in care literele
nu au inteles
si fapta
nu exista...

Sacrifiu

Caut iar lumina,
imi place sa o cuprind
si sa ma imbrac cu ea...
O simt cum se aseaza pe mine
si ma incalzeste
si cum straluce
de-ti orbeste ochii.
Vreau sa intru acolo si sa raman,
sa inchid usa
si numai eu sa am cheia
De 'oi vrea vreodat' sa ma reintorc...
E atat de frumos acolo
si vocile sunt tacute,
doar ingerii canta,
devin una cu muzica,
ce imi patrunde
in toate moleculele
si materia nu mai e materie,
ma desprind in infinite particule
aducand bucuria
si aportul meu acestei lumi
Finalul sacrificiu...

Rani

Cum te desprinzi tu,
clipa de desfatare,
dintre suratele tale innorate si triste...
Cum stralucesti tu printre ele
Ca niciuna
Te-am ales si te port in inima
esti leagan si ma incalzeste preajma-ti
Stau si lumea ma poarta ca o luntre
unde vreau eu
Sunt ferestre ce se deschid
si in unele este lumina si chipuri
zambitoare
iar in altele e intuneric
si fetele lor
sunt mohorate
iar cateodata revoltate,
prinse intr-o nebunie de moment,
ce strica armonia
si altereaza universul...
Sunt si eu acolo
ma uit cu mirare si multumire
si merg mai departe...
Valurile ma duc
si soarele imi straluceste in fata,
imi e calauza lumina si caldura lui
si imi aduce aminte
ca e intotdeauna acolo.
Nu mai este intuneric,
e lung drumul si stancos
dar ranile ajuta...