Varf de lance poleita

Sos de tomate ce esti
Iti incrunti privirea
Si te scalambai ca o paiata
Rauri de zeflemea iti traverseaza fruntea
Si spumele prostiei iti inunda gura
Incerci o disperare vecina cu nebunia
Ca si cum nebunia ar sta sa fie
vecina ta!
Nici macar ea...
Mainile se razvratesc de un corp inert
In pozitia strutului ingenunchiat
Rapus de o scleroza multipla
Grimasa pe care o numesti zambet
ar rusina si-un biet crocodil
Iar sunetele ce ies far' de bagare de seama
sau logica,
se schimba la culoare,
pe masura ce amnezia si dorinta
de a avea dreptate cu orice pret
isi fac locul.
Spasmele si indarjirea se intetesc,
dar papusa, culmea, nu se strica.
Isi continua hidoasa pleiada.
Semn ca papusarul nu a obosit...

Fluture

Aripi de fluture indulcit
de spuma marii.
Pictate in unt si scranjelite
cu scoarta de copac.
Se desprind de piele
cauzand durere.
El se ridica, ele, aripile, se zbat,
fosneste aerul batut si
freamata o geana.
El e privelistea unui ochi
si coltul exaltat al unei buze.
Inca o clipa si e liber,
sa incerce inaltimile,
sa guste aerul tare,
cutreierand in lung si lat,
sa se piarda in evadare...

Mai departe

Curge un rau colorat
si umple o vale.
E vesel si saltaret
si bucura valea.

Se joaca o frunza
cu stropii-n valtoare.
Apoi isi urmeaza cursul
Subtil indicat.

E sara si poate
umbrele se intalnesc.
E spectacol in iarba
iar zgomotele poticnesc.
Mirata se uita
in treacat la ele,
dar mai departe isi vede
de a ei peregrinare...

Calatorie

Sclipire de mare ce te inunda
E un soare tot si clar revarsat
O simt o raza, cum ea ma alinta
se intinde in largul meu
si un tremur imi lasa.
Ii sorb indoiala caci sarata la gust este,
si-o amestec cu dulceata sperantei
ce clipoceste intr-un ochi timid.
O cuprinde toata-ntr-o imbratisare larga
calda si familiara ca o mama
si zambareata ca un soare.
Te intorc si vreu ca de data asta
sa prinda floare si infaptuirea ei
sa lumineze cararea intunecata si
tot batatorita,
ce-o calcai necontenit
si nu vreu s-o mai calc.
Deschide-te tu poarta
Orizonturi am SOSIT!

Perfect

Pasare, cer, pamant si apa,
Un varf de nisip
inmuiat in apa sarata
O boare se agita cautandu-si locul
Gazele fac rotocoale
Scoici si melci aruncati de-a valma
pe borangicul tocat marunt
O pasare-si intinde aripile
traversand un cer pictat
Marea si-a schimbat culoarea
iar norii s-au separat in nuante...
Tu gri, Tu alb, tu albastrul l-ai lasat
Se imprietenesc toate culorile
si vantul se inteteste
Un perfect uitat
Cum mai striga valurile
Unde esti tu eule?
Purtat te-ai lasat
Si furat ramas-ai...

Gust din pacat

Samanta,
ce esti,
de alta natura.
Incoltesti... e un pic de verde?
sau menita esti sa pieri,
in fasa-ti de dantela,
aurita pe alocuri,
inmiresmata si plina
de promisiuni de dulce
pacat.
Ai un aer delicat
si o altfel de crusta,
iar eu te gust,
caci nu e loc de alta incercare...

Trandafir, o alta floare

Sa te cunosc inca o data?
Ar fi un schimb sau oare,
ar fi totul la fel...
tot plin de o candoare?
Si plin de-aceeasi tepi ce din frumosul, rosul trandafir,
ii simti, cand ochii ti se-mbata
in catifeaua lui prea moale
si simturile se pierd in aroma-i.
Curge o lacrima in culoarea florii,
din mana ce-a indraznit
sa parcurga distanta.
Ma retrag si-i sorb amarul.
E frumos doar de privit...