Sos de tomate ce esti
Iti incrunti privirea
Si te scalambai ca o paiata
Rauri de zeflemea iti traverseaza fruntea
Si spumele prostiei iti inunda gura
Incerci o disperare vecina cu nebunia
Ca si cum nebunia ar sta sa fie
vecina ta!
Nici macar ea...
Mainile se razvratesc de un corp inert
In pozitia strutului ingenunchiat
Rapus de o scleroza multipla
Grimasa pe care o numesti zambet
ar rusina si-un biet crocodil
Iar sunetele ce ies far' de bagare de seama
sau logica,
se schimba la culoare,
pe masura ce amnezia si dorinta
de a avea dreptate cu orice pret
isi fac locul.
Spasmele si indarjirea se intetesc,
dar papusa, culmea, nu se strica.
Isi continua hidoasa pleiada.
Semn ca papusarul nu a obosit...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu