Naluca vie a amintirilor mele
Cum deznozi tu ale timpului noduri
Rasari ca un luceafar cald
si tesi o matasa de jar
Imprastii acel parfum de altadata
si te imbraci cu vremea insorita
Buzele tale rostesc cuvinte de portelan
si poarta o dulceata trandafirie
Numai ochii tai ce-ti straluceau ardent
s-au stins acum ca lumanarile reci
Palmele tale, fragede, ce m-au cuprins de atatea ori
imbratiseaza foi de ceara
Dar gandul care zboara
mi te aduce inapoi
si apoi visam iar impreuna
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu