Marea

Mare de lut ingropata
in valuri de ceara
purtand incarcatura-i de vietati silentioase
Si asa se preumbla
cand inainte,
cand inapoi,
cand tulburata in involburatele-i spume,
buclucase inele de argint si perle,
cand adormita in matasea-i incremenita,
inghitind sporadic colivii de lemn si metal,
cu fapturile ce le insufleteau...
Neastamparata e pofta,
ce le scalda
si le macina
si infinita-i frumusetea
ce se asterne
cand Ea e multumita...