Demon ce ma alinti
si-mi torni cuvinte de foc in ureche
ma incinzi cu centuri de ceara topita
si imi perpelesti sufletul pe tigaia ta
Cand vei fi multumit
si nu vei mai arde inima asta
ce a indurat atatea?
Ti-am oferit-o ca ofranda
pentru o oaza de liniste si pace
Si nu mi-ai mai dat-o inapoi
Nu vrei sa o lasi?
caci doar franturi au ramas,
fiece cu o durere
si un tipat distinct
E timpul sa taca
si chinul sa ia sfarsit
Armonie si dragoste sa picure pe ea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu