Rani

Cum te desprinzi tu,
clipa de desfatare,
dintre suratele tale innorate si triste...
Cum stralucesti tu printre ele
Ca niciuna
Te-am ales si te port in inima
esti leagan si ma incalzeste preajma-ti
Stau si lumea ma poarta ca o luntre
unde vreau eu
Sunt ferestre ce se deschid
si in unele este lumina si chipuri
zambitoare
iar in altele e intuneric
si fetele lor
sunt mohorate
iar cateodata revoltate,
prinse intr-o nebunie de moment,
ce strica armonia
si altereaza universul...
Sunt si eu acolo
ma uit cu mirare si multumire
si merg mai departe...
Valurile ma duc
si soarele imi straluceste in fata,
imi e calauza lumina si caldura lui
si imi aduce aminte
ca e intotdeauna acolo.
Nu mai este intuneric,
e lung drumul si stancos
dar ranile ajuta...