Rece, inghetat, aproape irespirabil,
frumoasa intindere cu solzii tai de gheata,
te calc si iti simt marmora.
Cand apropii obrazul aspretea il taie
Incolacindu-se ca un sarpe,
caldura incepe sa isi faca locul.
Arde in mii de de vapai,
ce freamata in batai de fluturi,
ce-si iau zborul,
purtand departe dorinta de a deveni
si dorul de mai mult.
Aplaudand o ramasita de ratiune
pierduta intr-un noiman
de alte ganduri,
contrazicand natura
si aducand visul
in care literele
nu au inteles
si fapta
nu exista...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu